© All rights reserved. 

Schiță în tuș după Bătrânul Carpaților de la Mercheașa

Bătrânul Carpaților – prima întâlnire

Mercheașa, 8 ianuarie 2022

Roxana Farca - desen în tuș, peniță și pensulă

Am cumpărat cu bună credință povestea care se găsea peste tot pe internet și care afirma că Bătrânul Carpaților, stejarul secular aflat pe platoul de lângă satul Mercheașa, are venerabila vârstă de peste 900 de ani. A fost primul arbore bătrân la care am putut ajunge imediat ce am decis că asta e menirea și chemarea mea, pentru licență și nu numai. Surprizele au fost două și au venit la ceva distanță în timp.

Prima surpriză mă aștepta chiar la fața locului. Până să găsim stejarul cu pricina, aproape că am leșinat de bucurie când am văzut câți alți stejari mai erau pe acolo, mai bătrâni, mai tineri, mai teferi sau mai bolnavi, toți foarte frumoși. În plus, ziua și vremea erau perfecte pentru rătăcit. Când zic rătăcit, nu fac vreo metaforă eminesciană legată de tinerețea care cutreieră păduri și pajiști, ci vreau să spun că ne-am rătăcit în direcția greșită și am găsit stejarul abia după ce a consultat Alex harta maps.me. Ne mândrim cu stejarii noștri seculari, dar nu suntem în stare să punem niște semne direcționale decente către ei. Nu a fost rău nici așa, ne-a încântat oricum plimbarea, încununată, într-un final, cu îmbrățișarea primită de la bătrânul stejar.

Caiet de schite Roxana

A doua surpriză am avut-o când am vorbit la telefon cu Tibor Hartel, cercetător și profesor la UBB – Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din Cluj.  M-a informat că tocmai s-a datat cu radiocarbon bătrânul arbore și, ce să vezi, are doar 540 de ani, ± 35* . L-am întrebat pe Tibor dacă e adevărat că actualul platou a fost cândva pădure de stejari și am înțeles că și această informație e eronată. Chiar și fără să am suficientă documentare pe subiect și fără să intru acum în detalii, pot să observ cum arată un stejar într-o pădure (așa cum înțelegem noi acum cuvântul pădure) și să-mi dau seama că stejarii grăsuți cu coroana rotundă nu au cum să fi crescut așa dacă erau înghesuiți unii în alții.

“Every belief will be outgrown, in time. The first lesson of the universe is to never reason from only a single instance. Unless you only have one instance. In which case: find another.” ― Richard Powers, Bewilderment

Că sunt 500, că sunt 900 de ani, nu știu dacă asta e cel mai important aspect. Important e să înțelegem valoarea pe care o au toți arborii bătrâni pentru natură și pentru noi, ca oameni. Pentru că nu putem exista separat și, dacă arborii s-ar descurca bine merci fără noi, reciproca nu e valabilă. Despre asta sper să povestesc în alte articole, acum mă simt presată cu foarte multe ieșiri din urmă despre care n-am apucat să scriu nimic și tot ce-mi doresc e să recuperez, să ajung în prezent și să pot actualiza blogul și evoluția lucrării mele într-un timp cât mai real cu putință.

Legat de lucrarea de licență, această postare deschide o etapă de documentare pe care eu an numit-o „anatomia arborilor”. M-am grăbit să ies pe teren și să studiez copacii atât timp cât era încă frig și siluetele lor nu erau ascunse de frunziș. Îmi dau seama că nu am avut foarte mult timp la dispoziție și simt deja cum îmi suflă o respirație de fotosinteză în ceafă. Chiar înainte de a scrie acest articol, am dat o fugă până la Grădina Botanică din București și am văzut primele floricele de primăvară. Magnoliile se pregătesc intens și mugurii au început să se formeze pe crengile mai multor arbuști și copaci. Simt că mă va lua înflorirea și înfrunzirea prin surprindere, ca iarna pe autorități.

Va trebui la un moment dat să transcriu și cele mai interesante informații despre stejari, adunate în caietul meu de studiu. Și mai urmează oricum stejari din alte părți de țară, așa cum sper să mai urmeze și revederi, odată ce frunzișul va îmbrăca și remodela scheletul studiat în aceste prime luni din an.

*Sursa:

ADRIAN PATRUT, LASZLO RAKOSY, ROXANA T. PATRUT, VICTOR BOCOS-BINTINTAN, ILEANA-ANDREEA RATIU, JENÖ BODIS, STEPHAN WOODBORNE, „AMS RADIOCARBON DATING OF THE LARGE PEDUNCULATE OAK OF MERCHEAŞA, ROMANIA”, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Chemia . Sep2021, Vol. 66 Issue 3, p255-263. 9p

Share this:
Roxana Farca

Artistă, absolventă a Facultatății de Arte Plastice, secția Grafică, UNArte București. Fondatoare a blogului de călătorii LumeaMare.ro, autoare a cărții pentru copii și părinți călători „Mami, tati, uite cămilele!”, fotograf când mai rămâne timp.

Comment (1):

  • Călătorii care mi-au îmbogățit anul (2022) – Ecoturism, cultura si creativitate
    Reply

    […] cu Bătrânul Carpaților, la Mercheașa. Detalii și fotografii pe copacisipaduri.ro. Apropo, dacă îți place incursiunea mea în lumea copacilor, mă găsești sub copac pentru mai […]

Leave a comment:

Despre

Sunt Roxana Farca, absolventă UNArte, secția Grafică. Mi-au plăcut dintotdeauna copacii, dar niciodată atât de mult ca atunci când am început să-i desenez. Așa am decis ca lucrarea mea de licență să fie inspirată din natură și de atunci nu m-am mai oprit din căutat și desenat copaci sau păduri care să mă inspire.

Newsletter subcopac

Cel mai bun loc pentru iubitorii de natură și frumos.
Abonează-te!

Top