Salut!

Sunt Roxana Farca și am studiat Grafica la Facultatea de Arte Plastice din București, în cadrul UNArte. În vara dintre anul doi și anul trei, am privit pentru prima dată cu foarte multă atenție copacii. Tema de vacanță sugerată de Stela Lie, profesoara coordonatoare a atelierului 6, era desenul copacilor. Chiar de la început am simțit că cerința se potrivea perfect cu dorința și nevoia mea de a petrece mai mult timp în aer liber. Nu m-am putut opri doar la o activitate de-o vară, așa cum nu m-am putut opri doar la o carte despre copaci în bibliotecă. Am început să acumulez informații despre plante, arbori și natură, să umplu goluri teoretice pe care nici nu conștientizam că le am. 

O lucrare de licență care să vorbească despre copaci și păduri mi s-a părut a fi cea mai potrivită pentru a explora acest subiect. Și pentru că timpul disponibil până la examen era limitat, mi-am dat seama că am nu doar o temă pentru diplomă, ci și o cale personală pe care o voi urma în anii de după finalizarea studiilor, în multiplele ei ramificații.

Cel mai dificil a fost să aleg o singură direcție pe care să o finalizez, din punct de vedere conceptual și vizual, într-un timp atât de scurt. Și pentru că orice demers artistic pleacă din experiența personală a creatorului, m-am lăsat inspirată de natură și am decis că voi începe cu o poveste autobiografică, având copacii ca parteneri de dialog, ca personaje care să ilustreze emoțiile mele. Așa cum am scris și în prima pagină a cărții-jurnal care a rezultat din acest demers, Copacii Oglindă, am pornit în căutarea arborilor bătrâni din România și, pe drum, am descoperit că m-am oglindit în copacii întâlniți. I-am studiat pe ei, dar m-am descoperit pe mine, mi-am regăsit frământările și etapele de dinainte și din timpul facultății. 

Dacă vrei să știi mai multe despre cum a continuat acest proiect și după absolvirea facultății, urmărește noutățile pe blog.